Istorie generală

Expeditiile in Regiunea Centrala a Romaniei ofera vizitatorilor oportunitatea de a face o incursiune in spatiul etnografic romanesc, taram care pastreaza si astazi dovezi impresionante ale trecutului indepartat, din vremea stramosilor neamului romanesc.

Descoperirile arheologice din perioada neolitica indica faptul ca judetul Alba dateaza din vremuri stravechi, denumirea sa istorica fiind “Cultura Petresti”. Zacamintele miniere ale Apusenilor au facut ca regiunea sa fie prolifica vietuirii, astfel ca in timpul stapanirii romane s-au construit aici o serie de asezari care astazi corespund unor orase importante ale Romaniei: Apulum (Alba Iulia), Brucla (Aiud), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) si Albumus Maior (Rosia Montana).

La 1 noiembrie 1599, a avut loc la Alba-Iulia intrarea domnitorului Mihai Viteazul, primul conducator care a unit Principatele Romane intr-un singur stat. In 1784, capii rascoalei taranesti Horia, Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud, fiind trasi pe roata in ziua de 28 februarie.

Poate cel mai rasunator eveniment istoric din Alba Iulia s-a petrecut la sfarsitul Primului Razboi Mondial, in anul 1918, cand la 1 decembrie a avut loc Unirea Transilvaniei cu Romania decisa in mod solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala.

Judetul Sibiu a fost mentionat pentru prima oara in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibium intr-un document ecleziastic de la Vatican, de aici derivand si numele raului care traverseaza orasul Sibiu, Cibin. In anul 1241, judetul Sibiu a fost cucerit si distrus in mare parte de hoardele mongole. In secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un centru important de comert, mentinandu-se secole de-a randul cea mai importanta cetate germana din Transilvania.

Odata cu extinderea influentei austriece, orasul Sibiu devine capitala Transilvaniei si cunoaste o perioada infloritoare, vreme in care a fost construit si Palatul Brukenthal. Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, locuitorii sasi au ramas in numar tot mai mic in urma deportarilor in Siberia si emigrarii masive in Germania.

Sapaturile arheologice facute la Ladauti, Valea Bradetilor si Sita Buzaului au dovedit faptul ca teritoriul judetului Covasna a fost locuit inca din paleolitic.

Dacii, impreuna cu alte popoare migratoare precum pecinegii, slavii, maghiarii sau celtii au trait pe teritoriul Covasnei. S-au stabilit in regiune dupa retragerea legiunilor romane. Judetul  mai este numit si Trei Scaune, fiind locuit in mare parte de maghiari (75%) si romani (24%). De-a lungul secolelor, locuitorii Covasnei s-au luptat din greu pentru a-si apara drepturile obtinute de inaintasii lor, Revolutia de la 1848 fiind un moment glorios in istoria Covasnei. Odata cu darea in exploatare a minelor de carbune in anul 1872 au inceput activitatile industriale propriu-zise, spre sfarsitul secolului al XIX-lea urmand sa prinda contur si industria textila si a tutunului. Totodata, punerea in folosinta a liniei ferate dintre Brasov si Targu Secuiesc (1891) si cea catre Miercurea Ciuc (1897) a reprezentat un impuls puternic pentru dezvoltarea industriei in zona.

Faptul ca judetul Harghita a fost locuit inca din era paleolitica este reflectat de fascinantele dovezi arheologice  gasite pe aceste meleaguri. Istoria judetului este definita de secuime pana in ultima perioada a erei moderne.

Dupa ce teritoriul a fost cucerit de romani in anul 106 I.Hr., tinuturile sale vestice au intrat in componenta provinciei Dacia. In secolul al XIII-lea, apar primele asezari ale secuilor, perioada formarii Scaunelor Secuiesti fiind 1366-1427. Dupa o lunga vreme de dominatie habsburgica, timp in care a fost construita si Cetatea Miko, ia fiinta judetul Ciucului si cel al Odorheiului in anul 1784, urmand ca in 1819 sa se construiasca primul drum pavat Miercurea Ciuc-Odorheiul Secuiesc. Odata cu aparitia cailor ferate ce traverseaza zona, secuimea reuseste sa inregistreze o dezvoltare notabila, cu exceptia perioadelor dificile marcate de cele doua Razboaie Mondiale.

Cele mai vechi urme ale civilizatiei care a luat nastere in judetul Brasov dateaza de peste 60.000 de ani. Sanctuarul Dacic-Racos si Castrul roman Rasnov-Hoghiz sunt vestigii ale antichitatii pe care vizitatorii le pot admira astazi pe aceste meleaguri. Primul nume care desemneaza vechea cetate a Brasovului este Cumidava. Brasovul a ramas in istorie ca fiind un teritoriu cu bogata activitate comerciala, renumit pentru calitatea marfurilor si pentru armele care se fabricau aici. Breslele puternice fomate din aurari, postavari, tesatori, armurieri, fierari, aramari si cositori au facut din Brasov un centru mestesugaresc desavarsit, cu o putere comerciala impresionanta.

In judetul Mures (atestat documentar in anul 1409) s-a dezvoltat o civilizatie comparabila ca evolutie cu oricare alt teritoriu al lumii. Arme, podoabe si unelte sunt vestigii care dateaza inca din neolitic. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul este organizat in asezari fortificate numite castre, intre care existau rute strategice care facilitau comunicarea intre Odorheiul Secuiesc de astazi cu Inlaceni, Saraceni, Calugareni si Orheiu Bistritei. Targu-Mures, capitala judetului, a intretinut legaturi numeroase cu domni ai Moldovei si ai Tarii Romanesti. Din acest oras au plecat, la Revolutia din 1848, 25 de “cancelisti’ romani condusi de Avram Iancu si Papiu Ilarian, la lupta pentru libertatea poporului roman.

Newsletter

Loading...Loading...